căldură

zile de vară...
se descompun celule
materia secretă o lene tristă prin porii asudaţi
o buburuză îşi desenează iubirea pierdută
în aerul trist de august uitat
paşii tăi prin livadă se ascund de morbid
despici firul visului în patru
a cincea bucată eşti tu
nu mai dormi de câteva nopţi de căldură
ţi-e sete
dar lene să bei
ţi-e somn
dar frică să dormi
ţi-e foame
dar ai stări de greaţă
şi sorbi din priviri
un cer mult prea gol
gânduri...
dar ce caută furnicile astea
pe jumătatea de piersică
ce serbări se petrec acum în metropolă
gimnaste şi înotători
adormiti prin metrouri
ai înţeles că viaţa- i un hoit
ce se tot descompune...
atentie...
căldura morţii ne manipulează
şi ne prinde nepregătiţi!